Publicat în Povestea de vineri

Serile Pandorei (III)

Venus_Riding_a_Satyr

O săptămână întreagă m-am străduit să scot din minte și de sub piele acele două ore. Știam prea bine că nu puteam conta pe un nou episod. Mi-ai dat lesne de înțeles că a fost o întâmplare și nu un abonament la sală. Ne-am întâlnit, ne-am satisfăcut poftele și ne-am despărțit ca doi adulți civilizați. Că a fost peste tot ce-și putea imagina corpul meu de satir, e puțin spus. Nu mai trăisem o asemenea experiență carnală și începusem să bănuiesc că ai fost primul și unicul meteor pe cerul sexualității mele.

Totuși, într-o noapte, insomnia mi-a pus lațul la gât și m-a dus ca pe un câine spășit sub ferestrele tale. Toate luminile din imobil erau stinse, numai ferestrele tale răspândeau lumină. Mă întrebam dacă ești singură sau cu cineva. Îmi părea straniu că te caut, fără să-ți fi știut măcar numele. Îți cunoșteam pielea cm cu cm, toate alunițele, mirosul din cele mai tainice locuri și cum ți se schimbă respirația, dar nu știam nicio literă din prenumele tău. Doar un email cu pseudonim pan.dora@gmail.com

Ce fac naibii aici? De unde pofta subită de a juca rolul lui Romeo sub ferestrele iubitei? Bine, el avea motive de insomnie, visa bietul măcar la un sărut candid, dar eu? Eu avusem totul dintr-odată. Totul la ce poate visa un bărbat cu cele mai drăcești fantezii.

Ce mai caut? Un pupic pe obrăjori?

N-am adormit decât după ce ți-am trimis întrebarea/nedumerire ce mă pârjolea de-o săptămână:

« De ce nu m-ai respins? M-am transformat cumva, în miezul zilei, din satirul strașnic într-un Adonis fermecător? »

Nu mi-ai răspuns îndată, semn că rareori făceai uz de email-ul inventat. Nu cumva l-ai creat doar pentru mine? Deși neîntemeiat, gândul mă măgulise și-mi făcu așteptarea mai plăcută.

 « Aveai nevoie de un preludiu mai lung? Nu cred. În ceea ce mă privește, răspunsul este simplu. Un bărbat disponibil pentru desfătări trupești în plină amiază și cu gramatica impecabilă e o mare ispită pentru o femeie care scrie. Am întrezărit și niște mugurași de stil epistolar în mesajele tale. Ești înzestrat. Mai scrie, dacă nu te sperie efortul »

Mi-ai aruncat firul care mă putea conduce în brațele tale. Eu încă nu știam că nu era firul salvator, ci al autodistrugerii, cel ce ducea în gura Minotaurului. Dar cui îi păsa?

M-am apucat să-ți scriu.

Apartamentul era al unei colege plecate din oraș pe toată vara. Veneai să lucrezi în el, să uzi florile și să-l aerisești. Din prima seară am înțeles că luna august va fi a noastră. Mi-ai înaintat totuși o condiție. Relația va fi clandestină și de scurtă durată. August are 31 de zile și nici una mai mult. Vezi să n-o pățim ca în mitul Psyche și Eros sau ca în Povestea Porcului. Nu căuta cine sunt, pentru că nici pe mine nu mă interesează cine ești.

-Și chiar n-ai frică de un străin?

Te-ai apropiat de mine amuzată:

-Dacă te vei teme de mine, exact cum mă tem eu de tine, ne vom distra de minune.

Apoi m-ai întrebat:

-Vrei bani? Poșeta e pe canapea. Vrei trupul meu? Pentru asta te-am chemat. Altceva?

Ochii tăi de mentă proaspătă mi s-au înfipt în craniu. Îmi înghețau și îmi frigeau ochii, deopotrivă. Mi-ai atins crucea de la gât.

-O scoți?

-E crucea de botez. Te încurcă?

Un zâmbet păgân îți înflori pe buze.

-Aici e lăcașul unei singure zeițe.

Mi-am scos-o fără să crâcnesc.

-Să-ți uităm numele de botez. Vei deveni Ulyse Bis. Pornim într-o călătorie memorabilă.

-Și eu? Cum să te numesc?

-Pandora. Sau simplu, Dora.

Acceptasem jocul. Ți-am sărutat căușul palmei, în semn de supunere, și am dat cu buzele de metalul încălzit ai unui inel:

-E o verighetă?

-Inel de logodnă. Te încurcă?

-Mă excită.

-Nemernicule.

Afișai un zâmbet senin, complice. Cu zest de ironie îngăduitoare. Așa zâmbește un om în pragul inconștienței.

Sinceritatea e un afrodiziac pârjolitor. Uneori mortal. Ne îmbarcam pe o corabie ce avea să străbată Marea Adevărului. Noi voiam să trăim, chiar și temporar, esențialul, sensul primar, adevărul absolut. Cel de care fuge orice muritor de rând. Pentru că se teme de adevărurile lumii, dar și mai mult, de propriul adevăr. Pentru că prea mult adevăr poate excita, dar și fragiliza. Sau ucide. Noi însă eram gata să murim de mai multe ori la rând. Împreună. Sub catargele corabiei pe care rar când cineva vrea să pună piciorul. Am călătorit împreună fără să știm de prudență, rușine, jenă, limită, frustrare, refuz și lege. Nu o singură dată reveneam pe canapeaua noastră orbi. În sensul primar al cuvântului. După fiecare orgasm rămâneam fără vedere, pe câteva minute, înnebuniți de intensitatea exploziei prin care treceam. Creierul nostru avea nevoie de timp pentru reconectare la cele pământești. Atunci ne țineam strâns de mână, până revenea lumina și conturul obiectelor din odaie. Și de fiecare dată, din fiecare călătorie tu reveneai tot mai incandescentă, tot mai ireală.

-Ce frumoasă ești!

Mi-ai zâmbit îngăduitor.

-Frumoasă și mai cum? Cu buze dulci, piele albă și păr ca mătasea porumbului? Mai spune-mi că sunt ca un drog, ca un vin, ca o licoare… Dacă te inspir pentru o măgulire, încearcă măcar să alegi o metaforă sau un epitet, nemairugumat de milioane de guri. EPITETUL trebuie să fie AMANTUL substantivului, în niciun caz soția legitimă! Te las să cauți cine a spus-o înaintea mea.

-Ce ușor am supărat un substantiv!

Ai izbucnit într-un râs diafan. Și iar am vrut să te complimentez, dar nu găseam epitetul potrivit. Îmi roiau prin cap doar soții legitime.

Te-ai ridicat și ai mers la masa de lucru. Ți-ai prins cearșaful peste sâni și ai început să scrii. M-ai uitat în aceeași secundă.

(continuare vinerea viitoare)

Autor:

destinul unui blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s