Cum sa iubesti o regina

Am adus-o din Grecia in august. Mama soacra mi-o aduse din gradina in ajunul plecarii. A infasurat-o in panza umeda si mi-a pus-o in valiza.

La aerogara imi faceam griji. Era prea multa lume, prea multe valize. Grecii americanizati se intorc din vacanta din Grecia cu surplus de valize. O parte de valize a fost amanata pentru zborurile urmatoare.

-Fa ce vrei, ii spun cumnatei care gestioneaza aeroportul, dar la Bruxelles eu trebuie sa aterizez cu puiul de Regina noptii.

Peste cateva zile aud la telefon vocea cumnatei :

-Ai avut noroc.

-De ce ?

-C-ai ajuns acasa odata cu floarea. Stii ca ai zburat cu o mireasa in acelasi avion. Apoi iata ca ea a ajuns in SUA, dar valiza cu rochia ei de mireasa, inca nu. Nu se stie inca prin ce aeroport se plimba.

Mi-am plantat norocul in ghiveci si m-am pus sa astept. Imi imaginam cum va inflori, iar in casa va pluti aroma de noapte greceasca.

Numai ca, sub soarele umed si chior de la Bruxelles, regina a inceput sa tanjeasca. Ii lipsea lumina generoasa si sidefie a soarelui grecesc, suflarea marii, corul cicadelor, noptile instelate, pamantul parfumat al Greciei.

A cedat treptat. Elegant. Ca o regina. A lepadat mai intai o frunza, apoi alta… celelalte, pana cand a ramas doar tulpina. M-am oprit intr-o zi in fata ei, cu mainile incrucisate la piept si am oftat. Iata si sfarsitul visului meu grecesc.

-N-o aruncam, imi zice sotul. Poate-si vine in fire.

Octombrie, noiembrie, decembrie…

Inainte de a pleca la Chisinau pentru lansarea romanului « Regina noptii » i-am spus sotului :

-Sa nu uiti s-o uzi, auzi ?

***

A trecut lansarea, Craciunul, Sfantul Vasile. Am intrat in zodia Varsatorului.

Intr-o zi am iesit din baie, fredonand Gigi, l’amoroso. M-am oprit mirata in fata ghiveciului. Pe tulpina aparusera doi mugurasi. Peste doua zile, inca doi. Dar incepeau indata sa se vestejeasca. Atunci mi-a trecut prin minte o idee pe care o credeam mereu nebunatica : sa pun muzica pentru floare. Aveam o lista de melodii pe care unii gradinari le folosesc pentru a incuraja florile. Pe primul loc era Vivaldi, cu patru anotimpuri. In fiecare zi, mai mult din saga, ascultam impreuna cu mugurii, acordurile lui Vivaldi. Cand am vazut ca floarea a prins la curaj, m-am inviorat si eu si am inceput sa-i vorbesc.

-Buna dimineata, regina mea. Azi esti si mai frumoasa.

O priveam lung, cu drag, cu mirare. In fiecare zi. In fiecare seara. Citeam, scriam, cantam langa ea.

Peste doua saptamani gluma mea s-a transformat in minune. Am inteles ca vorbele mele si muzica lui Vivaldi au o putere. Ele transmit viata.

Daca intr-o zi regina va inflori sub soarele rece de la Bruxelles, langa mine, probabil ca voi trai cea mai sincera declaratie de dragoste. De la o regina. Regina noptii.