Publicat în C'est la vie

Lilia, tu esti un gentilom mort

2014 (bruxelles, tel portabil) 260La expozitia „Titanic: The Artifact Exhibition” de la Bruxelles, fiecare vizitator primeste la intrare un boarding pass de la White Star Line. Exact asa un cartonas primea fiecare calator de pe Titanic, in 1912. Pe fiecare bilet este imprimat un nume real de pasager care calatorise pe corabie. La sfarsitul expozitiei fiecare vizitator poate cauta in lista pasagerilor daca a supravietuit sau nu.

Ajunge randul meu. Domnul de la intrare imi da un boarding pass pe nume de barbat, clasa 3, in neerlandeza. I-l intorc inapoi si-i spun ferm, raspicat, frantuzeste si cu accent melodios estic (semnatura mea oralo-genetica).

-Monsieur, fiti amabil, vreau sa calatoresc cu nume de femeie, clasa intai, in franceza.

Omul ma priveste incurcat. Sotul chicoteste in coltisor, bucuros ca mi-am gasit divertisment si ca energia mea « creatoare », de data asta, e reorientata spre alt barbat.

-Ma scuzati, nu pot sa va satisfac…

Il tai:

-Puteti!

Ii fac cu ochiul spre claia cu bilete si spun bland:

-Cautati binisor. Eu nu ma grabesc nicaieri.

Omul, efectiv capiat de insistenta mea, injura in minte, dar cauta. Revine cu un cartonas, dar expresia fetei nu i se schimba, ramane tot asa de vinovata:

-In clasa intai avem numai un nume barbat! Milionar!

Ii smulg cartela din mana si-i multumesc in treacat. « N-ai cu cine-ti pune mintea, Dom’le, n-ai si gata ». Il pun alaturi de cartonasul oferit de soarta, adica a barbatului de 45 de ani, clasa treia, M. Charles Edward Dahl si le bag pe ambele in geanta. Peste doua secunde uit de ele.

-Auzi, madame, intreaba sotul, da ce te-a apucat sa insisti pe clasa intai? De parca chiar te-ai imbarca chiar acum.

-Elementar, mon cher. Instinctul de supravietuire. Daca-mi dadea un cartonas de lady, clasa intai, era limpede ca ramaneam in viata. Nu la fundul oceanului. Simplu calcul.

La expozitie ne-am despartit toti trei unul de altul: sotul, fiica si eu, pentru ca fiecare cauta sa studieze lucrurile ce-l interesau mai mult. Sotul, detaliile tehnice, fiica se juca cu niste imitatii de iceberg, eu cascam gura la toaletele damelor, cesti, bijuterii si, inevitabil, ma opream sa cercetez in voie, profiluri de gentlilomi, disparuti ca specie, odata cu Titanicul. Doi dintre ei mi-au atras o deosebita atentie. Primul, un magar in criza de 40 de ani, care calatorea cu metresa si valetul, al doilea,  din contra,  foarte chic. Ia uitati-va numai ce siguranta de sine, ce maîtrise de soi a avut cand, fiind chemat sa ia loc intr-o barca de salvare a replicat limpede: « Suntem imbracati très chic, deci sa fim gata sa murim in nafragiu ca niste gentilomi ». Mai n-am cazut in rinichi de admiratie. Am tropait de vrei trei ori incolo si incoace in fata cuvintelor imprimate alb pe negru, intr-o sombrietate cu efect, teren fecund pentru o imaginatie harnica ca a mea…

Bine, in cele din urma, ajungem toti trei in fata listei de pasageri, impartiti in doua coloane: vii si morti. Sotul si fic-mea au ajuns inaintea mea, deci erau verificati. Dupa fetele lor triste, am inteles ca tragicul s-a produs.

-Hai sa vedem daca macar tu ai iesit vie.

-Tine, ii dau biletul sotului.

Sotul il priveste o clipa, apoi exclama:

-Pai tu esti vedeta Titanicului. Trebuie sa-ti cunosti deja destinul fara a mai cauta in lista.

-Cine-s eu?

-Esti Benjamin Guggenheim, milionarul cela de 46 de ani care calatorea cu valetul…

-Magarul cela?

Ma priveste surprins.

-Eu am crezut ca o sa-ti placa. Parca cautai gentlemeni. Te-am vazut ca nu puteai sa te dezlipesti de cuvintele lui : « … sa murim in nafragiu ca gentilomii ».

Casc ochii nedumerita.

-Ce are magarul milonar cu gentilomul cela incantator?

-E una si acceasi persoana!  Deci, Lilia, tu esti un gentilom mort.

Ma indrept dezamagita spre iesire.

-Stai oleaca! Mai aveai un bilet.

-E clasa trei, n-are nicio sansa. Hai…

-Nu. Sa-l cautam.

Sotul meu e indaratnic, asa ca i-am dat biletul fara ca sa ma mai irosesc inutil.

-Lilia, ai scapat cu viata.

***

La intoarcere discutam agitat in masina.

-Nu-mi vine sa cred ! Uite cum e soarta. Parca am calculat bine, clasa intai, precis ca scap cu viata si, cand colo, tocmai biletul unui barbat din clasa a treia a fost norocos.

-Poate a fost un barbat norocos, dar poate… un simplu magar. Caci daca era gentilom…

Expozitia a fost prelungita pana la 30 noiembrie 2014. Mai reusiti s-o vedeti, daca sunteti curiosi.

Am mai scris despre ea AICI

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

5 gânduri despre „Lilia, tu esti un gentilom mort

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s