Publicat în C'est la vie

Inteligența florilor

Miercuri dimineața soțul mă lasă pe marginea drumului, într-o stație de alimentare și-mi poruncește :

-Stai aici, să nu te miști ! Vin într-o oră.

-Drum bun, îi flutur din mână și mă apuc să-mi sorb cafeaua dintr-un păhărel de plastic, lângă șoferi de cursă lungă.

De fapt, peisajul complet era așa. Luxembourg. Soare. Eu în picioare pe iarbă verde, cu un pahar de plastic într-o mână, cu o carte deschisă în alta. Citesc, sprijinită de un mesteacăn. Liniște, zumzet de  bondari înfometați, miros delicios de balegă încălzită și cireși înfloriți. Ador Luxembourg-ul !

Am stat așa, conectată la lectură, până a venit să mă culeagă soțul. A trebuit să claxoneze de trei ori și jumate ca să mă clintesc.

-Lilia, suie ! Allô ! La terre !

Cât m-o lăsat singurică, cu capul în soare și în carte, eu am reușit să elaborez o teorie strălucită !

-Oamenii sunt proști ! îi declar solemn, prinzandu-mi centura de siguranță.

-Ia arată ce citești, mă rog.

-« Inteligența florilor » de Maurice Maeterlinck. Mă documentez pentru romanul în curs.

– Un studiu ?

-Un fel de studiu … poetic.  (…) Cu cât mai mult descopăr natura, cu atât mai mult mă îngrozește prostia omului. Uite, vegetarienii,  mai ales cei pe care îi întrebi de ce nu mănâncă carne, cum reacționează ? Se uită la tine ca la un monstru și își dau ochii peste cap cu : ah, cum să mănânc eu ceva care a alergat, mâncat, suferit,  iubit ? Aaah, oooh, i-nad-mi-si-bil ! Bun, bre ! Și plantele, florile, legumele, arbuștii ? De unde știi tu că ceapa nu plânge, că pătrunjelul nu a iubit și că fasola nu a făcut depresie ? Îți pare ridicol ? De ce ? Pentru că tu nu întelegi lumea lor? Cât de puțin știm noi despre natura care nu se miscă, nu aleargă, nu țipă, nu iubește ca noi, oamenii. Iese că omul nu recunoaște altă inteligență decât a sa. Și prin asta e prost. Nu că n-am bănuit până miercuri de existența unei inteligențe la plante, dar totuși …

-Citisem și eu pe undeva un articol despre comunicarea copacilor în caz de incendiu în pădure. Cică s-a dovedit stiințific că în caz de incendiu, copacii fac schimb de mesaje prin ramuri. În câteva minute mesajul se transmite la distanță de kilometri. Arborii care au recepționat mesajul,după ce îl transmit mai departe, încep să pompeze cu rădăcinile apă din sol. Cu cât mai multă umezeală pompează, cu atât își măresc șansele de rezistență.

***

Eu am avut de mică o relație specială cu arborii. În vacanță, cum ajungeam la poarta bunicii, îmi aruncam sandalele și fuga desculță pe cărare în gradină să-mi văd nucarii. Aveam doi, situați strategic. Stăteam ore în șir cățărată pe ramurile lor. Noi aveam o relație specială, fără cuvinte. Ne simțeam reciproc prezența și ne era bine unul în brațele celuilalt. Când vacanța era pe sfârșite și valizele erau gata de plecare, eu mă duceam să-mi iau rămas bun de la nucarii mei. Până la vara următoare. Îmi apropiam obrazul de trunchi și lăsam oleacă de căldura și de mirosul meu în lemnul lor viu.

În ziua când în loc de copaci am găsit doar trunchiurile retezate, am înțeles că s-a terminat copilaria mea. Știa oare acel cineva că taie o relație, o bucată de viață, nu numai un copac ?

În Bruxelles am un mesteacăn iubit. E primul lucru pe care îl văd după geam dimineața. Și ultimul înainte de culcare, când trag storurile. Mai am și un pin. Înalt cât patru etaje, stufos. Cu ramurile întinse spre balconul meu.  În perioada asta ies serile la balcon, să privesc cerul înstelat și să aud : « pac », « pac », « pac » . Își desface conurile. E un zgomot intim. Zici că-s șoapte.  Suspine. Poate că de placere. Poate nu.

Ăștia doi au sa trăiască mai mult ca mine. Și poate că mai mult ca nepoții mei. În Belgia copacii sunt mai protejați ca oamenii. Nu poți tăia un copac dacă ai chef sau nu mai ai chef să-l vezi. Chiar dacă crește în gradina ta. Nu ai voie să-l tai fără acordul primariei care deseori refuză cererea. Poate că de asta Bruxelles-ul e un oraș verde viu, verde crud, verde proaspăt, verde mustos.

***

Miercuri seara intru în ograda școlii. În curte, pe o masă de lemn, stă cocoțată o animatoare durdulie de vreo de 100 kile, urlând un cântec într-un microfon impovizat (o sticlă mică de plastic). La picioarele ei durdulii, stau încă trei animatoare și bat din palme, susțin ritmul. Și o hărmalaie de copii olecuțică nedumeriți. Femeia cânta de dragoste. Primavară, bondari înfometați…

Vezi, Lilia, cum trebuie să trăiești ? Să urli, să canți, să iubești, să suferi. Cățărată pe o masă, ca să vadă cât mai mulți.

Tu ești prea cuminte. Prea.

Ca o floare.

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

21 de gânduri despre „Inteligența florilor

  1. eu azi tot la flori si la tine ma gandeam 🙂 mi-am amintit de articolul tau din anul trecut despre parcul cu flori ❤ si ma gandeam ca amus vine vremea si ne aduce Socrita poze noi 🙂

    Apreciază

      1. Înseamnă că-i vreme faină la voi. O primăvară pe placu-ți să ai, Socriță! Și aici e michteaux în timpul zilei dar noaptea cam minus 7, 8 grade.

        Apreciază

      2. Dreptu-i, chiar o fost o iarnă moale iar primăvara rapid o venit. Soare! Liber la terasele de prin centru la bereee. Ador terasele din centrul medieval, strâmtorate pe străzi înguste.

        Apreciază

  2. „… miros delicios de balegă încălzită și cireși înfloriți… ”

    Mai lipsea mireasma de branza de oi, placinte cu bostan si scortisoara, asphalt copt si ceai de tei si era sa iasa o aroma de neuitat, numai buna pentru Chanel Nr. 3,14 🙂

    Apreciază

  3. eu tot am in copilaria mea un nuc mare si rotat 🙂 (mai este si acum) batran, dar face cele mai bune nuci cu miezul alb si cu coaja foarte sensibila (se strica f usor) si ma urcam in el cd eram mica. si citeam. erau trei crengi groase pe cara stateam cocotata, formau cumva un scaun si ma sprijineam d etrunchiul copacului…si uitam si de mancare :))) acum cd merg acasa il cuprind si ii mangai tulpina cu palma 🙂 si mai am si un tei. l-am sadit eu singura. cu vreo 15 ani in urma. si am avut mare grija de el. il udam. vorbeam cu el. acum e mare si frumos. eu cd merg acasa si deschid portita dau cu nasul drept in el. si mereu trec cu mana peste crengile lui, tulpina. avem asa o relatie speciala. mama in schimb are o relatie speciala cu florile. tare s emai intelege cu ele.

    apropos, ieri am ajuns din intamplare pe langa un cimitir. era un timp asa d efrumos si am intrat. a f prima data in viata mea cd am intrat intr-un cimitir total strain, din alta tara. am cautat o banca si m-am asezat. si..in acel moment mi-am amintit de tine si febletea ta pt cimitire. si de schita ta cu bocitoarea care venea la un mormant si plangea. si cand a f intrebata de fratele mortuluii ..a raspuns ca e scaun…nu stiu de ce mi-am amintit de tine..si povestea ta..dar probabil a f motivatia cautarii unui scaun..no..si cum stateam pe scaunul cela am zambit..

    Apreciază

    1. Frumoasa relatia ta cu nucul 🙂 asa-i ca te umple cu energie? 🙂

      apropos, ieri am ajuns din intamplare pe langa un cimitir. era un timp asa d efrumos si am intrat. a f prima data in viata mea cd am intrat intr-un cimitir total strain, din alta tara. am cautat o banca si m-am asezat. si..in acel moment mi-am amintit de tine si febletea ta pt cimitire. si de schita ta cu bocitoarea care venea la un mormant si plangea. si cand a f intrebata de fratele mortuluii ..a raspuns ca e scaun…nu stiu de ce mi-am amintit de tine..si povestea ta..dar probabil a f motivatia cautarii unui scaun..no..si cum stateam pe scaunul cela am zambit..

      coincidenta sau ba, si eu am trecut ieri pe la cimitirul care ma inspira si l-am folosit ca decor pentru povestire 🙂

      Apreciază

      1. da..ma umple cu energie 🙂 e ceva f special..nu prea pot explica fenomenul 🙂 cd vin acasa, tata deja ma intreaba, ai f la nucul tau, l-ai cuprins / iubit etc :))

        cred ca ieri a functionat telepatia la noi 😉

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s