Publicat în C'est la vie

Iubire în cârje

thuUneori lucrurile triste, făcute pentru vremuri grele, așa ca cârjele, arată mult mai vesel și inspirat decât lucrurile făcute pentru sărbători. Așa că eu când am văzut cu ce cârje vesele l-au echipat pe soțul meu la spital, tocmai m-am înviorat în glas :

-Ce drăguț sunt amorașii de pe cârje. Mimimi. Îmi opresc ochii pe unul. Sărăcuțul… numai aripioarele i-au rămas tefere. O pățit-o. L-au săgetat alții. Deam gata, nu tragi tu săgeți de amor cu mâinile rupte.

Soțul mă ascultă atent, apoi privește amorașii (6 în total, 3 pe fiecare cârjă albă și cochetă (eu le văd așa, el nu)) și face nedumerit :

-Care amorași, Lilia ? Nu e decât un nefericit bandajat .

-Dar aripile ?

-Aripile cresc în minte. Abia așteaptă nefericitul de el când va începe iar să se miște ca înainte. Îi va părea că zboară.

Mă gândeam să-i spun că nu-i deloc romantic. Că vede numai partea proastă. Și multe alte prostii și gânduri pe care atâția amărâți cu filozofie pozitivă îi învață pe alții (vulnerabili temporar) cum să trăiască chiuind de fericire (după intraductibilul motto Лучше быть позитивной какашкой, чем унылым говном). Deci, mai bine o tăcere nobilă. Mai bine… Numai că eu sunt femeie, așa că am lipit repejor o generalizare în context:

-Ah, bărbații văd lucrurile altfel. Le interpretează diferit.

-Nu e vorba de sex. Interpretarea imaginii e direct proporțională cu starea piciorului celui care o privește.

Acasă mi-am ridicat fusta și mi-am studiat picioarele în oglindă. Încep, cam anevoie, să înțeleg că o pereche de picioare frumoase și sănătoase costă scump. Că da, măi, ele nu sunt doar decorative, ci, cât de banal și trivial n-ar suna, vitale. M-aș prăpădi fără ele. Fiecare gând din capul meu se naște din picioare (numai câte texte s-au născut din plimbările prin parc!).

Dacă n-ai picioare, vai de cap. Lumea din capul tău se deformează, își schimbă reperele, curge altfel, atunci când viteza picioarelor se schimbă sau, mai rău, când devii imobil și dependent de omenia cuiva. Și uneori nici frumoase și perfect epilate nu-ți trebuiesc, numai de-ar fi rezistente și sănătoase.

Măcar și crăcănate.

Și păroase.

Și grase.

Cu celulită !

Nu asta contează cu adevărat.

Ajungi să înțelegi într-o zi când porți cârje cu Cupidon.

Autor:

destinul unui blog

15 gânduri despre „Iubire în cârje

  1. Acum 25 de ani mama mea era trista. N-am intrebat-o de ce. Si-a fracturat piciorul. O luna in urma a cazut intr-un beci si fix acelasi picior a suferit. Acum doua saptamani a fost victima unui accident rutier chiar in inima Italiei acolo unde se afla acum. Mama a zburat la vreo 3 -4 m distanta. Acelasi picior…Era o provocare. Mama putea sa mearga la politie si sa-l denunte. Ca nu este un om al nimanui. Stiu ca esti o persoana buna…. Te citesc de fiecare data. Stiu ca intri la mine in odnoklassniki. Orice text il pot citi printre randuri. Mi-am dezactivat facebookul. Acces la faceb. sotului nu am. M-am tinut de cuvant. Te sustin. Pentru ca-mi place cum scrii. Pentru ca spui ceea ce crezi. Uneori nu-s de acord cu tine, dar ce sa-i faci…Lilia, curaj sotului tau. P.S.Cred ca o filozofie poyitiva e tot filozofie. Mai ales cand rudele tale nu-s alaturi de tine si sora mea si-a sarbatorit jubileul… Cred ca asta ai vrut sa spui. Mea culpa, Lilia. Esti o femeie puternica, cu picioarele infipte in pamint. Cu cele mai frumoase ganduri.

    Apreciază

  2. ooo parca ar adie a интрижки. soacra mica imbla ca o fantoma prin odnoklasniki. oleaca nu am inteles care-i faza cu sotul;))
    se cere claritate in lucruri.

    Apreciază

    1. as vrea sa adie a intriga, dar de buna calitate, din pacate Luluta se joaca cu cuvintele intr-un text incoerent… si plin de insinuari stranii. Si parca am rugat-o in ultimele comentarii sa nu-si faca de cap cu aer de smechera.

      se cere claritate in lucruri.

      astept si eu, desi… in cazuri din astea sunt departe de a fi toleranta. dar azi am oleaca de rabdare. doar oleaca.

      Apreciază

Lasă un comentariu