Publicat în Despre mine, Fotografii

Iubeşte-mă-n octombrie…

Iubeşte-mă-n octombrie, străino,
-Că în noiembrie deja-i târziu –
Fii pentru mine primăvara iernii
Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi fiu.

(Boris Ioachim)

100_3577 - Copie

DSC_0792

Zmeura asta coaptă în octombrie e ca liliacul lui Topârceanu 🙂

„Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorït
A doua oară…”

DSC_0785

DSC_0787

 

DSC_0788

 

DSC_0790

DSC_0784

Ușa, cutie poștală, o adresă din Bruxelles 🙂

DSC_0791

DSC_0794

 

DSC_0781

DSC_0782

DSC_0780

 

DSC_0795

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

16 gânduri despre „Iubeşte-mă-n octombrie…

  1. Aprilie ma uraste zdravan
    Nici lui Noembrie nu-i sunt pe plac
    Fecioarele ma seduc, Sagetatorii ma vineaza…
    Doar Iunie c-o bere-n mana ma iubeste, doar sunt un Rac.

    Kakt-o tak… Ne sudite strogo – era o improvizare.

    It’s the Holy Friday, the prefect day for un-holy stuff 😀

    Apreciază

  2. Eh… tu, Noiembrie mă scuturi de primăveri,
    Mă uzi, mă răcești chiar și speranțele-mi zădărnicești!
    În plus, îmi desfaci degetele și de pe veri; crudă-mi ești!!
    Unde-ți e bunul simț? Cad în hău sub privirile-ți…

    Mnoa așe
    Felcitări fetei tale și un LIKE pentru… aleg doar o fotografie (toate sunt frumoase dar’mi permit să aleg io cireașa; penultima e foarte plăcută ochiului)!

    Apreciază

  3. Toamna, fata deocheata|
    Biata fata!..
    Deocheata, dar frumoasa|
    Si cocheta,|
    Mi-a intrat odata-n casa|
    Indiscreta,|
    Sa ma-ntrebe ce mai fac…|
    Ce problema viitoare|
    Ma mai doare…|
    Ce tigari de foi ma otravesc|
    Cand vorbesc…|
    Si ce fel de coniac|
    Beau cand tac…|
    Si de-atunci|
    Nu vreau sa spun de cand|
    Am ramas cu toamna-n trup si gand!…
    Si de-atunci, in fiecare an,|
    Toamna, fata buna, vine sa ma vada|
    Vine ca o ora fixa pe cadran|
    Si solemna ca o stea cu coada…|
    Si, cum stie ca eu nu fac decit bine,|
    Toamna sta trei luni intregi la mine,|
    Cum ar sta la ea acasa…|
    Pana ce-ntr-o buna zi ma lasa|
    Si se duce de s-ascunde…|
    Unde? Dracul stie unde!…|
    Numai ca, dupa ce pleaca,|
    Odaita-mi pare mai saraca…|
    Poate fiindca toamna-mi fura|
    De la gura|
    Tot ce-n noua luni adun|
    Cu rabdare si tutun|
    Tot ce cred ca-i mai de seama|
    Pentru clopotelul meu de-alarma!.. |
    Toamna, fata indiscreta|
    Si cocheta,|
    Se agita ca un ascutis de sapa|
    Pe biroul plin de praf si prin sertare|
    Si-mi distruge fara mila\Operele literare|
    Rupand fila dupa fila,|
    De ma lasa gol… golut…|
    Ca o ciutura-ntr-un put,|
    Fara nici un pic de apa!…|
    Dar norocul meu ca-n acest an|
    Timpul merge dupa alt meridian…|
    Si ca versurile acestea au fost scrise|
    Nu la mine-acasa|
    Cum scriu eu de obicei, pe masa,|
    Ci pe iarba verde,|
    Undeva, la tara,|
    Unde calendarul scrie ca-i tot vara|
    Si-unde toamna inca nu sosise!… (I.Minulescu)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s