Publicat în De pe internet adunate, Recomandare de carte

Scrisul e o forţă

via hearts of glass25„Dacă nu ai absolut nimic de creat, probabil te creezi pe tine însuți.” Carl Jung

Dacă te-a gâdilat sfios ideea că a scrie ar putea să fie vocația ta (sau măcar pasiunea), câteva aspecte esențiale pe care să le urmărești ar fi următoarele :

Scrie! Despre orice și oricând, într-un loc la care să nu aibă nimeni acces pentru a nu fi nevoit să te cenzurezi prin consmetizarea fiecărui cuvânt.

Citește! Citește! Citește! Nu poți deveni scriitor, dacă nu ești mai întâi cititor.

Exersează! Limbajul e un dans, dacă nu te joci zi de zi cu formele lui de expresie, începi să-ți pierzi îndemânarea, să uiți pașii. Scrie orice, un vers, o notiță, o descriere, o analiză, o scrisoare.

Trăiește! N-ai cum să scrii dacă tu îți suprimi sinele, fugi din fața emoțiilor. Deschide-te în fața fiecărei frânturi de viață care te înconjoară, simte fiecare moleculă a realității pe care o respiri!

Nu scrie la rece! Ci în mijlocul evenimentelor, așa cum făceau Henry Miller și Anais Nin, iar asta va face cititorul să trăiască fiecare rând la fel de intens ca și tine.

Pierde-ți controlul.

Nu șterge.

Scapă de frica și rușinea că nu ești adecvat.

Alege citate care te inspiră apoi reflectă în scris asupra lor .

Folosește jurnalul ca să treci peste perioadele dificile, nu lăsa lucrurile nespuse să devină toxine. Știi că de fapt afecțiunile mintale nu sunt provocate de trauma în sine, ci de faptul că nu poți vorbi despre asta?

Nu folosi scrisul ca mijloc de lamentație.

E, de fapt, o recomandare de carte.

Secretul detaliat e AICI

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

23 de gânduri despre „Scrisul e o forţă

    1. Trebuieste de citit cartea 🙂 eu abia am comandat-o (dar am deja o carte de aceeasi autoare si sunt incantata) si astept sa savurez detaliile. Poate gasesc raspuns si la intrebarea ta.

      Apreciază

    1. Tu stii ca atunci cand te joci cu cuvintele si te pasioneaza, risti sa uiti de jele :)) dar poate ca e vorba de dozare. Cand e prea mult, e prea mult.

      Apreciază

      1. iaca eu de ex, dacă nu m-apucă jălea, parcă nici nu am pornirea de a scrie pe blog 🙂 când sunt bine, sunt bine, nu simt necesitatea să fac share la trăiri. nu pe blog.

        Apreciază

      2. Ai dreptate 🙂 emotiile spontane negative sunt declansatoare de idei 🙂 Eu iaca abia astept sa vad textul cu argumente desfasurate la punctul „Nu scrie la rece!”

        Apreciază

    2. e o diferenta intre a te lamenta si a descrie… a te jali e a fi in problema, a descrie e a te uita la problema dintr-o parte, asa ca nu se contrazic 🙂

      Apreciază

      1. depinde de moment 🙂 daca te afli chiar in focarul evenimentelor si cu laptopul la indemana, apoi textul poate aparea cu exces de venin (pura lamentatie). dar sa nu uitam ca e vorba de un jurnal 🙂 in jurnal se poate. pe cand o carte se gandeste mai bine si la rece. fiecare forma de redare a momentului are avantajele si dezavantajele sale. important e sa aiba un aer autentic. chiar daca e vorba de lamentatie in stare pura 🙂

        Apreciază

  1. Iti multumesc, Socrita, de recomandare)). Interesul imi gidila entuziasmul de a mai citi ceva suplimentar: trecerea pasionala de la ochiul al treilea spre jurnal. O zi buna in continuare.

    Apreciază

  2. „Știi că de fapt afecțiunile mintale nu sunt provocate de trauma în sine, ci de faptul că nu poți vorbi despre asta?”
    Oare câtă lume conştientizează adevărul acestei afirmaţii ?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s