Publicat în Limba soacrei

Pornografie şi pudoare

Sâmbăta trecută îmi plimbam paşii pe dalele (curate lună) a orăşelului Brugge. Peisaj de basm : sălcii cu pletele verzi, aruncate peste poduri, lebede puhave şi relaxate, copaci în spumă înflorită. Văzduhul, o mireasmă proaspătă cu note dulci-amărui. Şi din miezul acestei reverii reale, dintr-o vitrină bine spălată şi curăţită, se înalţau măreţ falosuri şi vagine de ciocolată, mângâiate de primele raze de primăvară! Ce reacţie poate avea un creştin rătăcit ca mine ? Depinde. De ce ? Mentalitate ? Ţară ? Educaţie ?

Eu am scos repejor obiectivul, cu un surâs cochet, ţac-ţac, oftat dulce, mers mai departe. La următorul colţ miroseam deja nişte narcişi plantaţi într-un ghiveci pe fereastră. Cu gândurile în altă parte.

Să luăm aceeaşi persoană, subsemnata adică, şi s-o mutăm în alt orăşel. Într-un peisaj ante-apocaliptic. În loc de dale – glod, drumuri sparte, în loc de glastre la fereastră – gratii prăfuite, în loc de lebede – saci puturoşi de gunoi, în loc de catedrale medievale – „pristroici”. Să zicem că merg pe drum, obosită şi sombră de rutină, nimic nu-mi bucură spiritul şi … o, ce minune şi noroc, dau de o vitrină cu penisuri în şocolată. Ce reacţie poate avea un creştin şi cetăţean ca mine ? Depinde. De ce ? De mentalitate ? De ţară ?

Eu n-am să scot obiectivul. Certamente. Îmi cunosc năravul. În schimb, am să exclam în minte : ţărani obsedaţi ! Parcă nu ne ajunge mizeria şi căcatul de pe drum. Au ajuns să defileze cu puţoaie prin vitrine ! Pe semne că iar vreun cetăţean jmecher şi întreprinzător a fost prin Olanda şi i-a părut originală ideea cu erecţii de ciocolată. Hai şi noi ca europenii. Da ce ? Numai ce n-am simulat şi copiat de la europeni ? Totul ! În afară de esenţial. Simţul frumosului şi al curăţeniei. Şi numai să încerce europenii să ne creadă cumva pudici sau închişi la minte. Asta nu. Aici chiar suntem determinaţi. I am sexy and ai know it. Oh, yeees, baby ! Cu degetele răşchirate şi glod sub unghii.

De ce toleranţa mea e atât de selectivă ? Vreo frustrare personală ? Evidemment.

Acum vreo 15 ani am ajuns oaspete străin într-o casă străină. Ştiţi cum sunt sărbătorile de Crăciun. Niciodată nu ştii unde nimereşti să ciocneşti un pahar de vin cu neamul unui neam de-a altui neam. Stăpâna casei s-a nimerit o gospodină cu două fete mari. Până când gătea să pună pe masă nişte zacuscă, le-a poruncit fetelor să-mi vorbească despre talentul lor. Una broda, alta picta în acuarelă. Cea cu vopselele s-a dovedit a fi vorbăreaţă nevoie mare. M-a tras de mânecă în casa mare şi mi-a ţinut o prelegere despre pictură din nuşce curent, nuşce pictor care o inspiră, şi patati paatata, mega cool şi extra large.

Eu când mă plictisesc tare de tot, vreu pipi. S-mă scuzaţi, e o ciudăţenie curat fiziologică şi personală, nu pot s-o controlez. Mă interesez delicat unde e oborna. Fata vorbăreaţă iar mă ia de mânecă, mă scoate în verandă, îmi aruncă o şalincă pe umeri, mă impinge spre galoşi: „Lilia, iaca o iei pe sub brad, îl înconjori spre stânga şi dai de tualetă”.

Dau cu galoşii omătul la o parte, deschid uşa de lemn (trage spre tine) şi caut unde să mă instalez… Holbez ochii mai tare şi … hop-op-op-opop! m-o apucat ameţelile. Nici în veceurile din gări n-am vazut aşa mizerie. Tualetă turcească clasică. Arhiplină şi suprasolicitată. Conul de fecale ieşea din bortă şi se răsfrângea peste bordurile cu pişat îngheţat. Neuronii mei ameţiţi au detectat două riscuri mari. Primo, pot să mă lunec pe pişat, secundo, pot să nu nimeresc echilibrul pe care eram obligată să-l menţin ca să nu ating, ptiu, Doamne fere, cu fesele vârful conului. Ieşea un fel de pişat echilibrat din picioare. Mi s-au învineţit buzele de la aşa perspectivă şi trag sentinţa: RĂBD până acasă. Să mă piş în omăt nici vorbă. Da, eu îs aşa. PUDICĂ şi răspudică.

M-am întors cu vezica plină la masa festivă. Pictoriţa iar m-a tras în casa cea mare să adauge câte ceva  la prelegerea anterioară. Eu nu mai vedeam între ochi decât  … conuri în acuarelă colorată.

Să nu se supere artiştii pe mine, dar eu, om viu, din oase, sânge şi maţe, dacă nu văd în om măcar nişte rămăşiţe de gospodar cu igiena minimă, îmi bag piciorul (cu galoş) în toată arta/creaţia lui. Pictură, carte, cântec… ce vreţi voi.

Pentru mine arta, ca şi sexualitatea, e legată direct de igiena corpului şi simţul curăţeniei. Măcar elementară, Dumnezeule mare! Altfel nu mă excită. Nu mă intrigă. Mă dezgustă. Vă mărturisesc toate astea cu riscul de a părea snoabă.

Eu sunt gata să iert multe unei mentalităţi cu veceurile lună, ogrăzile măturate, floricele la ferestre şi drumuri im-pe-ca-bi-le. Chiar şi pornografia afişată în vitrină, sau în muzică, în pictură etc. Dar… unei mentalităţi care nici măcar nu e în stare să tragă apa la closet, să ducă o canetă de bere la gunoi sau să repare un drum central, nu sunt dispusă să mă arăt la fel de încântată şi diplomată. Şi am să mă încreţesc de la orice apucătură pornografică (care nu e nici măcar o creaţie locală/originală, ci proiecte copiate din afara ţării), indiferent de domeniu : gastronomie, muzică, literatură, pictură…

Fiecare om îşi alege doza de pornografie din viaţa lui. Nu fiecare doreşte să facă o prioritate din pornografie. Drama unor cetăţeni e că încă n-au cunoscut nimic mai frumos în viaţa lor decât o existenţă pornografică de doi bani şi pe care, unii o numesc creaţie. Dar asta e alegerea lor. Deseori determinată de frica de a nu pare, oh, să ne ferească cerul, prea pudici şi demodaţi.

Brugges, Belgia

DSC_0914

DSC_0936

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

28 de gânduri despre „Pornografie şi pudoare

  1. eu prefer un tualet autentic, cu „conuri” si pisat inghetat :). e mai intersant nu stiu cum. chiar si pe tine te-a inspirat sa scrii o bucata de postare. veceurile curatele sunt frumoase, bune, dar sterile, intelegi 🙂

    Apreciază

  2. asta-i buba europenilor. la ei demult nu mai „debordeaza” conurile si inspiratie nica. da, suntem asa cum suntem: inculti, zoiosi, prosti, mancam rasarita pe strada, dar nu stiu prin ce miracol, anume din asa „uratenie” se nasc lucruri frumoase. paradox 🙂

    Apreciază

    1. paradox, adevarat 🙂 de ce atunci se mai plang de aceste lucruri frumoase si-i auzi scandand „vrem o tara ca afara”? ce mai cauta cu milioanele prin lume?

      Apreciază

      1. sunt la serviciu, am citit pina la jumate .am inceput sa rid cu lacrimi si in hohote ,,,,am lasat balta cititul ca osa fiu concediata ,,,termin lectura acasa 😀 😀 😀 . Demult nam mai ris asa la articolele tale ,,inca de pe timpurile blogului precedent . Mersi 😉 mai scrie de estea articole cu haz de necaz ,le duc dorul 🙂

        Apreciază

      1. primul articol la care am ris si amuzat cu pofta de pe blogul precedent a fost cel in care povesteai cum a aparut fata ta pe lume si istorioara cu pufusor pe urechiuse 🙂 .De atunci te citesc cu devotament 😉

        Apreciază

  3. Se vede ca esti din zodia fecioarei, pun pariu ca toate fecioarele pe care le mai stiu eu, tot prefera oamenii curati, spalati si gospodari, abia dupa asta le apare interesul… si daca vad ceva murdar, le dispare interesul… am avut ocazia sa cunosc mai multi barbati fecioara, interesul carora pentru oameni era direct proportional cu cit de linsi erau oamenii din fata lor… e un adevar valabil doar p-u fecioare, poate, desi curatenia pe strazi e mai placuta murdariei. P.S. nu cred ca are ceva cu oamenii care creeaza, ei curatenia nu o observa 😉

    Apreciază

  4. Ma tem ca in general suntem foarte selectivi in ce priveste toleranta…
    Dar de ce organism inteligent ai parte, mai ca te invidiez. Oare se poate dezvolta aceasta reactie?

    Apreciază

    1. ma tem si eu ca toleranta e mai frumoasa in teorie decat intr-o situatie concreta.
      e inteligent, dar uneori o mai ia si haisa 🙂 nu stiu daca se poate de dezvoltat. trebuieste un soc cred ca:)

      Apreciază

  5. Eu am crescut la tara si wc-urile fara comoditati era ceva normal, dar majoritatea erau mentinute curate. Insa am intalnit si din cele atat de interesant descrise de tine si cel mai straniu imi parea cand in casa era ordine si gardul si copacii erau frumos varuite, iar „oborna” 🙂 se afla intr-o stare de mizerie nemaipomenita.

    Apreciază

    1. Stiu, caci si eu mi-am petrecut verile in sat 🙂 wc-urile turcesti, printre altele, sunt bune pentru sanatate, pozitia asezat in pirostrii e buna pentru descarcarea sanatoasa a intestinelor, dar…cele debordate si mizerabile pot lasa sechele psihologice grave :mrgreen: mai ales pe timp de iarna.

      Apreciază

  6. Conul! Hahahahahahaha, Muntele Negru, Vârfu’ lu’ Pătru! Ciucurel!
    De fapt… poate mă sudui… 😆 dar acel con împiedică stropitul, cade magma pe con și se prelinge, nu cade ca o bombă făcând pleosc și să-mproaște colinele dorsale.

    Apreciază

  7. Conul! Hahahahahahaha, Muntele Negru, Vârfu’ lu’ Pătru! Ciucurel!
    De fapt… poate mă sudui… 😆 dar acel con împiedică stropitul, cade magma pe con și se prelinge, nu cade ca o bombă făcând pleosc și să-mproaște colinele dorsale. 😆

    Apreciază

  8. Mna, să știi că lumea-i pe dos. Am găsit întâmplător dulciuri din alea și pe aici, cu forme picante oblu-ntr-un sex shop din centrul vechi. Un coleg de serviciu a făcut cadou unei colege de ziua ei o cutie de ciocololată conținând 3 rachete. L-am’ntrebat unde naiba le-o găsit, m-am dus și m-am convins. De import Anglia, în toate fromele, culorile erau pe un stand.

    Apreciază

  9. Ce nu face omul sa se „integreze ” in trend .De multe ori isi pierde din originalitate , ironic incercand sa fie original, noul curent fiind cum ai mentionay si tu „open minded” si pornografia .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s