Publicat în Limba soacrei, Monoloage

Ciorile vopsite

cioaraEu mă mir că în lumea asta deshămată (nu e reproş, ci constatare) pe mine mă mai citeşte cineva, zău. Maritată cu inel, cununată cu popă, una bucată copil, nu fumez, nu beu, nu ies cu duducele de teapa mea la concerte cu hai gop-ţop, nu bag nicăieri poze glamuroase cu boarfe colorate. …Plictiseaaală, măi!

Dacă mă apuc să fac sport sau să ţin postul de Paşti, apoi pe unii dintre voi o să vă apuce voma de la „sfinţenia” mea. Eu deam o simt venind pe guşă. Care-i cozul ?

Recunosc, sunt ca o leliţă aşezată la drum cu seminţe de dovleac în poală. Eu nu mă grăbesc nicăieri. Mie îmi place (de mă prăpădesc) să observ oamenii şi reacţiile lor, iar pe urma să le găsesc un loc în poveştile mele. E o alegere. Conştientă şi trează. Şi numai să încerce cineva, drăgăliţă doamne, să mă alunge de la postul meu de veghe.

Când omul e aşezat liniştit lângă gardul lui şi nu-l strânge papucul, eu zic ca vede lumea oleaca mai clar. Poate chiar mai clar decat cei care dorm prin hoteluri şi aerogări. Credeţi-mă.

Un evreu bătrân spunea : „Vrei să vezi lumea ? Aşează-te lângă drum şi lumea va trece toată sub ochii tăi”. Evreul cela precis că nu s-a născut într-un sat moldovenesc, că era să glăsuiască atfel, dar… eu abia acum, cu pantofii plini de praf adunat de pe cărările lumii îi dau dreptate. Uneori e suficient să caşti ochii şi urechile. Atât.

Adevărurile lumeşti sunt foarte simple. Omul schimbă destinaţii, ţări, case, iubiri, prieteni, dar adevărurile rămân neclintite. Oamenii pur şi simplu au nevoie să cheltuie o viaţă întreagă ca să se convingă.

Oamenii se lasă ispitiţi de lucruri de care nu au nevoie. Poartă măşti de care nu au nevoie.Trăiesc o viaţă care nu este a lor. Şi, astea, vă rog să remarcaţi, nu se întâmplă în Evul Mediu. Dacă scuipi un „NU” desluşit cui trebuie în faţă, nimeni n-o să-ţi taie căpăţina sau prăjească cu martori pe rug. Şi când te gândeşti că milioane  şi-au sacrificat viaţa pentru ca alţii, dependenţi de confort, să nu mai vrea să se desprindă de gândirea de turmă…

Da, e o alegere grea să trăieşti după capul tău. E mai uşor să te iei după capul cuiva, chiar dacă ştii că face bani pe lipsa ta de creieri. E la moda fumatul ? Fumează până ameţeşti, dar departe de mine. E la moda să ieşi boită şi chitită ca un ou de Paşti pe la evenimente mondene şi cluburi de noapte? Drum bun şi vânt în panze, dar nu te obosi să mă convingi că aşa e cool. Eu când zic nu, nu mai există alte opţiuni. Câţi mai pot refuza azi ceva ce nu-i reprezintă ?

În ultima vreme s-au îndesit turmele tropăind în galop pe facebook. Şi nu asta pare straniu. Omul, de când trăieşte printre semeni, se adună în grupuri. Alt fenomen mă uimeşte. Foarte mulţi se înhamă în activităţi care nu-i reprezintă. Pentru că se tem să formuleze o părere în contradicţie cu turma; pentru că bagă like nu că le place ceva, dar pentru ca au pus alţii zeci de like-uri înaintea lui sau pentru că se simt datori cu un like. De unde ştiu că nu le place ? Simplu. Cum am scris mai la deal „e destul să caşti ochii”. Alegerile lor se contrazic. Atât de evident se contrazic… încât se ajunge la penibil. Oamenii preferă să umble cu cioara vopsită, numai ca să pară cool. De ce ? Unii, de frica să pară demodaţi, alţii de frică să nu rămână izolaţi şi singuri.

Dacă oamenii ar lăsa toate fiţele la o parte, măcar pe o zi, tare mă tem că deja pe mine o sa mă taie prin pântece de la „sfinţenia” lor. Omul e mult mai cuminte decât nu vrea să pară, dar e un animal bleguţ şi prostuţ. Numai dacă îi interzici ceva, el ti-o drege numaidecât îndărăt. Încrezut fiind că are caracter rebel, al naibii. Ho-ho. Ia daţi-i libertate ! Se plictiseşte şi cauta alte interdicţii.

Iată de ce, bunăoară, creşte şi înfloreşte ierbuşoara lângă Amterdam… Pentru că există moda şi proştii cu bani de cheltuială.

Aţi văzut vreun olandez beat, afumat, borât şi pişat pe drumuri ? Eu tot nu. Când ies din hotel îmi şterg binişor sandalele ca să nu fac notă discordantă cu dalele de pe străzile curate lună. Olandezii nu se tem să pară demodaţi pe fundalul turiştilor destrăbălaţi. Ei mănâncă sănătos, nu fumează, nu se îmbată ferfeniţă, încalecă bicicleta, cultivă floricele… Lângă un moldovean cu aşa apucături s-ar cruci toate leliţele de la selisovet în sus. „Se preface, dracu… Unde s-o văzut aşa ceva ? Ptiu de trei ori, ducă-se pe pustii… ”

Să fii normal e anormal. E normal aşa?

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

30 de gânduri despre „Ciorile vopsite

  1. Ehehe primele rinduri : Modestie Pura 🙂 Cit despre Olanda , ei is inaintea noastra ani lumina !! Sa luam exemplul „legalizarii ” drogurilor usoare , politica asta stranie a lor de a permite folosirea canabisului in cantitati mici ! Ca sa faci asta ori tre sa fii nebun , ori sa fii organizat si constient! Da la noi la MD , daca vezi o fata cu tigara in gura , asta’i tabu draga !!! Fumeaza toti tot felul de buruiene stranii , dar toti pe de’ascunselea ….si’apoi ii vezi cu ochii iesiti din orbite si te gindesti ca sufera de rinichi si alte boli …Moldoveanul sufera numai de’o boala : Prostia

    Apreciază

    1. Ehehe primele rinduri : Modestie Pura 🙂

      Da, defilam cu ce avem. Casatoria legala e atat de demodata, ca nu stiu ce m-a apucat sa ma fac de rusine in halul asta. Eu serios vorbesc:) Daca in RM se mai casatoreste lumea, apoi numai pentru ca nunta e la moda si o afacere profitabila. In Europa casatoria legala e o aventura care ispiteste tot mai putina lume. De americani nici nu ma mai leg.

      Sa luam exemplul “legalizarii ” drogurilor usoare , politica asta stranie a lor de a permite folosirea canabisului in cantitati mici ! Ca sa faci asta ori tre sa fii nebun , ori sa fii organizat si constient!

      Las ca in lumea mare se gasesc si nebuni, si inconstienti 🙂 Important e ca banul intra in tara. Ban greu.

      Apreciază

  2. Da,in ziua de azi sa fii normal e anormal,ai dreptate. Dar si sa afirmi eu is asa si gata,nu_i usor. Tu vorbesti ca ai oleaca de ani si stii ce vrei,ce iti place,ce nu ,ce iti convine,ce nu prea (de ani nu te supara,ca cred ca suntem cam de_o seama ;)), dar cind esti o copila de 20 ani, viata e toata inainte,hehehehe, vrei sa faci ca padrushtele 😉 ; sa dovedesti de toate,ca timpul zboara si de ce sa ma ascund dupa deget,am fost si eu asa,cascata si cu mintile in aer,dar slava domnului, am mai crescut,mai prins la minte si abia acum, la 30 de ani, pot sa zic da, pantofii iestea am sa_i iau, chiar daca is fara toc de 12 cm, pentru ca is comozi si ma gindesc la coloana mea vertebrala (lucru ce nu faceam la 20 de ani,pentru ca atunci,hehehe, imaginea,frumusetea conta,nu alta!).Pantofii desigur sunt asa, façon de parler, dar cind stii a hotari singura si fara a astepta sfaturi de pe la prieteni ,si stii,da ,scoala asta e buna pentru copilul meu, omu ista e bun sot pentru mine, job u ista imi convine,iaca atunci,da, esti o femeie cu cap pe umeri. Chiar daca cuiva poate sa_i para ca traiesti dupa valori demodate,ca esti maritata,ca ai copii,nu conteaza,pentru ca sunt valorile tale si viata ta tu o traiesti. Iaca asa 😉

    Apreciază

    1. Ai dreptate, la 20 de ani, chiar si la 25, putini traiesc cu capul propriu, dar eu din pacate, vad reactii haotice de „afiliere” de oameni trecuti demult de 30. Mie imi pare curios totusi fenomenul: cu cat tehnologia avanseaza, cu atat mai greu omul se maturizeaza. Poate gresesc 🙂

      Apreciază

      1. da,da,ai dreptate, de unde si fenomenul „les jeunes vieux”,care stau toata ziua pe fb, in loc sa tina nepotii, vorbesc in cunostinta de cauza….

        Apreciază

  3. Libertatea e o povara, pentru cei mai multi dintre noi. Nu stim ce sa facem cu ea. E mai comod sa faci parte dntr-o turma, sa vorbesti in cor, dand glas intelepciunii colective, si sa te lasi purtat de curent. Sa faci ce ti se spune sa faci, in loc sa te gandesti ce ai putea sa faci. Mai ales intr-o societate care te loveste imediat cu pliciul in cap daca indraznesti sa fii tu insuti.

    Apreciază

    1. Povara si responsabilitate 🙂 daca faci o alegere gresita, trebuie s-o descalcesti singur. Pe turma nu mai poti da vina. S-apoi eu cred ca nici modele de gandire originala nu prea avem. Iar cei care indraznesc sa fie diferiti, sunt criticati si pusi la perete. Mai bine e sa fii laudat in turma. Si nici vantul nu te bate pe la coaste 🙂

      Apreciază

  4. …te am citit textul… Si îmi zic știi nu cred ca as putea sa trec peste… Si de ce oare îmi placi cum scrii? … Te am mai scris „ai tu ceva aparte”…cu likurile ai dreptate …prostii tot prosti rămân .. Nu-si mai revin… Izolatii sau izolat mai mult .. Si demodatului ii pare ca e cool … Dar tot nul rămâne … „Sans jamais mettre le pied a l’étranger,on peut connaître le monde entier; on peut voir la route qui mène au ciel sans regarder par la fenêtre. Plus on va loin, moins on en sait. Lao-Tzeu

    Apreciază

    1. 🙂 merci. internetul e un paradox: aduna oamenii care se simt din ce in ce mai singuri. Cam ca in vorba: Одиночество – великое чувство. Оно объединяет миллионы…

      Apreciază

    1. Citesc blogul 🙂 am vazut si clipul. Copii dresati (chiar daca poate talentati, am inteles ca fac parte din Codreanca) e o priveliste jalnica. Pasarele in colivii de aur, care depind de mofturile adultilor.

      Deci… totusi ceva porneste din copilarie, din esecurile si succesele parintilor.

      Si din frustrarile parintilor.

      Apreciază

      1. …despre copii .. Vorbisem eri cu o mama tinara din RM …ii zic cum oare sta fetița ta săi faci asa impletitura spicusor… ( are numai 2ani).. Unde ea îmi răspunde da ei ii place… Eu o întreb oare stie ea cei place sau e obligata Unde mama îmi zice … Ce copiii uriti au francezii istea.. Deloc îngrijiti… ( am si eu copiii) … Mda din frustrarile părinților ..

        Apreciază

  5. aaa, deci cand nu esti pe fb, esti de fapt, dar stai linistita si observi rontaind seminte 🙂
    off, fb-ul asta e ca o centrifuga. te bagi in el si-ti zici: am sa stau cuminte, n-am sa pun poze, am sa scriu doar statusuri cu talc. si nu stiu cum se face ca te pomenesti scriind cai verzi pe pereti (cateodata) si pui poze! natura umana-vrei sa faci parte din turma si gata 🙂

    Apreciază

    1. aaa, deci cand nu esti pe fb, esti de fapt, dar stai linistita si observi rontaind seminte

      de dovleac 🙂 bunatate pentru sanatate.

      natura umana-vrei sa faci parte din turma si gata

      tentatia e mare 🙂 stiu si eu.

      Apreciază

      1. apropo de turma. datorita FB-ului am observat o trasatura evidenta a oamenilor „la moda” si nu numai de la noi – „descoperirea” unei persoane (artist, blogger, scriitor, om simplu, nu conteaza). adica incepe sa scrie unul despre persoana data, dupa care scrie al doilea, al treilea. brusc toata lumea vorbeste si se da cu parerea despre persoana respectiva. e ceva cool si trendy si se porneste valul. dureaza cam vreo 2 luni (maxim) dupa care toata frasuiala asta se potoleste si persoana e inlocuita cu alta „victima”. de fapt am mai vazut asa ceva si in alta parte. o fi fiind o trasatura a generatiei astea ori iar e ceva ce tine de natura umana.

        Apreciază

      2. Ce e val ca valul trece 🙂 facebook-ul e un bun instrument de promovare, dar raman pe val doar cei care tocmai ca nu sunt ca toti. E o misiune foarte grea. Trebuie sa fii creativ si inteligent, plus un car de curaj 🙂 unii se mentin doar pentru ca sunt platiti pentru proiectul la care lucreaza si pe care il promoveaza. Odata proiectul terminat, banii incasati, se apuca de alte experiente. Apar alte persoane…

        Apreciază

  6. Bine-ncheiat, din păcate normalitatea devenit-a anormalitate în formă banală, în plus ni se pare, cel puțin mie că trec tot mai repede decorurile din juru-mi, pierdem trenul Socriță! :)))

    Apreciază

      1. :)))))))))))))))))))))))))

        Numai că, sunt mulți ce se tem de apă și înălțimi. 😀 Ori alții ce preferă doar trenul.

        Apreciază

      2. E ca și gadget-urile; nora le place să scrie felicitări, scrisori. Mamei, i-am făcut cadou de ziua ei, anul trecut un telefon de ăsta inteligent cu funcți tactilă pe ecran. :))))) Aproape m-a blestemat. :)))) Spunea că amețește și i-ar place să fie telfoane portabile cu disc! :)))))) Și a fost telefonistă toată viața :))))))))))))))

        Apreciază

      3. Pai asta ar insemna sa devii altfel, ca toti, sa parasesti o parte din tine care ti-a fost draga 🙂 obiceiul e a doua natura a omului. unii se despart usor, altii nu vor sa schimbe nimic. e o alegere :)))

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s