Publicat în Recomandare de carte

O scriitoare sovietică

DSC_0666Repet cu sinceritate scandaloasă că nu mă repăd spre cărţi scrise de autori basarabeni.

Apucături de snoabă? Credeţi cum vreţi. Am motivele mele. Dacă totuşi o să mă prindeţi că promovez un autor basarabean (şi încă viu) să ştiţi că mă linguşesc în scopuri bine definite. De exemplu, dacă mi-oi pune în gând să lansez vreo carte. Trebuie să mă lipesc de cineva, nu? Ca o moldoveancă jmecheră. Să aveţi şi voi cu ce vă mândri, la urma urmei. Să spuneţi „asta-i de-a noastră”.

Azi scriu despre o carte sovietică. O excepţie marcată cu roşu viu. Autoarea-i „de-a noastră” numai că e pe lumea ceilaltă. N-am contract de promovare cu ea. Deci simpatia mea e cu atât mai sinceră.

Orice recomandare de carte e foarte subiectivă. Pentru că depinde de:

1. gusturile celui care o citeşte

2. relaţia cititorului cu autorul (cu cât mai bine s-au cunoscut în viaţă cu atât mai subiectivă e recomandarea sau…deseori e vorba de un schimb banal „tu mă promovezi pe mine, eu pe tine”)

3. vremea de afară

Am o răsuflare aparte faţă de cărţile ce parcurg un drum complicat spre mine. Închipuiţi-vă o carte cumpărată în Moldova Sovietică (ediţie în grafie chirilică), citită de câteva generaţii din RM, apoi ajunsă, peste ani în Belgia. Posesoarea cărţii ajunge întâmplător să-mi citească blogul, iar peste o vreme ne întâlnim la un cappuccino şi cartea trece la mine. Reiterez ca mama a lucrat o viaţă la bibliotecă. Am studiat în lung şi-n lat rafturi colbăite în diferite biblioteci în viaţa mea, dar cartea asta niciodată nu mi-a căzut în mâini.

Tot mai rar găseşti cărţi care te pot deconecta de internet. E o concurenţă diabolică. Să-mi fi spus mie cineva, acum o lună, că o carte de scriitoare din RSSM mă va captiva într-atât ca să renunţ la internet pentru câteva seri era să-i râd cu trei HA batjocoritori în faţă.

Eu nu cred în talent scriitoricesc. Nici când îl citesc pe Druţă, Tolstoi, Sagan, ROB, Murakami, mai recent Rubina şi Dovlatov… şi mulţi alţii. Îi admir pe toţi, cu stilurile lor diferite, limbi diferite, dar… de fiecare dată am simţit tehnica scrisului din spatele textelor. Încântătoare, superbă, dar, mă rog… e vorba de o meserie ca multe altele. Muncă, metodă, simţul limbii şi pasiunea faţă de cuvântul scris.

Săptămâna asta citeam cartea Anei Lupan „La cântatul cucoşilor” şi m-am oprit nu o singură dată să reflectez şi poate chiar să-mi revizuiesc părerea faţă de talentul scriitoricesc. Uite, îmi ziceam, eu citesc şi văd viaţa, dar… nu văd tehnica scrisului. Deloc. Nu cumva asta se numeşte talent?

***

-Fugi de-aici, boşorogule, că ne mai vede cineva şi ne-a arăta cu degetul!

O umbră de cochetărie uitată se trezeşte în lelea Mădălina. C-o seriozitate prefăcută ea îşi ghionteşte bărbatul, chipurile, s-o lase în pace, dar tâmplele bătute pe alocuri de bruma toamnei se înclină, nevrând parcă, spre umărul lui badea Arion. Buzele lui aspre şi crăpate îi ating uşurel fruntea.

Noianul de griji şi treburi se depărtează pentru câteva clipe, şi ei râmân singuri, între patru ochi cu toată viaţa lor.

-Am început să ne uscăm, Mădălină.

-Îi şi vremea, Arioane. Am crescut patru fete cât noi de mari.

-Ei, dacă inima, pârdalnica, nu vrea să îmbătrânească.

-Of, nu vrea, Arioane, tare nu vrea.

(Ana Lupan, „La cântatul cucoşilor”, 1965)

Anunțuri

Autor:

destinul unui blog

14 gânduri despre „O scriitoare sovietică

    1. Din pacate, putin material despre viata si opera ei se gaseste pe net. Poti gasi ceva mai mult doar intr-o biblioteca municipala. Sau in biblioteca rudelor, prietenilor, cunoscutilor 🙂
      Deocamdata.

      Apreciază

  1. Eu am cartea acasă, în Moldova 🙂 Am citit-o acum vreo 5-6 veri în urmă, după ce epuizasem biblioteca mamei și după ce recitisem tot ce era pe acasă de Dumas, Karl May și alți autori preferați. De ce spun asta? Nu m-a atras cartea, preferam să-i recitesc a nu știu câta oară pe cei enumerați mai sus decât să mă apuc de-o carte scrisă de un autohton. Apoi i-am acordat o șansă, promițându-mi că dacă nu-mi place după primele 6 pagini o dau uitării. Mi-a plăcut, chiar peste așteptările mele. Dacă găsești, să citești și „Neagră-i floarea de cireș” și „Buruieni de dragoste”, asta e tot ce am găsit pe acasă.

    Apreciază

    1. Dacă găsești, să citești și „Neagră-i floarea de cireș” și „Buruieni de dragoste”, asta e tot ce am găsit pe acasă.

      Eu chiar as cauta tot ce a scris ea. Poate cand ajung vreodata in MD. Imi place mult cum descrie dragostea. Un soi de pasiune camuflata in tandrete si pudoare. Emotiile puternice in decorul naturii. Vii si intense. Dar ea lasa totusi loc pentru imaginatia cititorului 🙂 taman pe gustul meu. Eu nu sunt adepta exibitionismului.
      Mai am inca povestirea „Lasa vantul sa ma bata”. Am sa incep seara asta cu ea 🙂

      Apreciază

      1. Mie, în general, mi-a plăcut simplitatea limbajului… fără filosofie, fără complicații. Și mie îmi place la un autor acel moment în care îți oferă dreptul la imaginație, o invitație de a continua acțiunile după propriile scenarii, fără a te depărta prea mult de cel al autorului 🙂

        Apreciază

  2. E frumos, dar cred eu că generaţia noastră prea devreme începe să mediteze la anii de „bătrîneţe”. Ne temem? De ce? Poate expui, într-o vinere, nişte filosofii despe fobiile legate de asta.

    Apreciază

    1. Igor, eu n-as zice ca ma tem sa imbatranesc. Visul meu e sa ajung sa duc asa un dialog ca Arion si Madalina. E mare lucru sa ajungi sa imbatranesti langa omul drag. Dar ai dreptate, uneori e destabilizant sa constati cat de repede trece timpul si cu el ne trecem noi. mai fac si eu o isterica interioara in fata oglinzii, dar pe urma imi trece 🙂 important e sa ai pe cineva alaturi si sa zica in momentul potrivit: stai binisor ca mai avem inca pana la batranete 🙂

      Apreciază

  3. Draga autoare de blog, m-ai facut curioasa. Sunt constienta ca am sanse extrem de reduse sa gasesc „La cantatul cucosilor”, dar nuvela „Lasa vantul sa ma bata”, fiind mai scurta, n-ai putea oare s-o scanezi sa ne-o dai si noua?

    Apreciază

      1. Eu eram aproapee sigura ca Ana Lupan se gasea in orice biblioteca a unui moldovean „sovietic”:) (ma refer aici la parintii nostri, rude sau prieteni de pe vremea cind se cumparau sau se vindeau numai un anumit set de carti care le pot gasi practic ,identic in casele prietenilor de-o virsta cu mine. Asta m-a uimit intodeauna la noi, moldovenii cind intram in casa unei colege sau prietene de scoala, cind ajungeam la raftul cu carti gaseam aceleasi carti care le aveam acasa si eu:) si pina acum pastrezi biblioteca parintilor mei care e in rusa si in chirilica, parca mi-e mila sa ma despart de ea, asa veche si pe alocuri jerpelita. Dar, sa revin la subiect, de asta si ziceam ca eram convinsa ca toti au cartile Anei Lupan si toti au citit in copilarie sau adolescenta cartile ei. Eu asta faceam la tara, la bunica, vara, primele romane de dragoste, primii fiori de romantism bolnavicios:) Tare, tare m-a surprins ca lumea n-o cunoaste si n-a citit-o, dar si mai tare, ca nu poate fi gasita opera ei, in afara de biblioteci. Pacat.
        Daca te intereseaza, pot sa caut prin biblioteca mea veche si as fi bucuroasa daca gasesc volumele, ca erau doua asta precis tin minte, si ti le imprumut cu mare drag sa le citesti:) Tot din seria scriitori basarabeni care m-au marcat in adolescenta sunt: Victor Dumbraveanu, Lidia Latieva (vorbit. e limba rusa), care la fel, cred ca le poti gasi doar in bibliotecile noastre de stat sau cele personale. Cred ca ar trebui de facut un upgrade la literatuta sovietica moldoveneasca, pot fi gasite adevarate comori acolo:)

        Apreciază

      2. Galina, stai sa te surprind si mai tare 🙂 mama mea e bibliotecara si tot n-am stiut de Ana Lupan, desi stateam sambetele si duminicile cu nasul prin toate cartile de la biblioteca scolara si mai tarziu, biblioteca pentru copii si adulti. Nu inteleg cum mi-a scapat autoarea asta. Nici la scoala nimeni din profesori nu ne-a recomandat-o. In schimb citeam foarte multa literatura rusa pentru ca profesoara de limba si literatura rusa era pasionata de obiectul ei de predare si ne-a molipsit si pe noi.

        Daca te intereseaza, pot sa caut prin biblioteca mea veche si as fi bucuroasa daca gasesc volumele, ca erau doua asta precis tin minte, si ti le imprumut cu mare drag sa le citesti:)

        Multumesc, degraba am sa ma intalnesc cu cineva care deja mi-a promis un roman de Ana Lupan, sper sa-l tin in mana 🙂

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s