Lectură plăcută și Crăciun fericit ! 🙂
P.S. Am observat că dupa conversie unele litere s-au deformat, iar unele semne de punctuație au dispărut. Îmi pare rău. Așa se întâmplă probabil cu textele prea lungi.
Comoara verișoarelor (sfârșit)
Lectură plăcută și Crăciun fericit ! 🙂
P.S. Am observat că dupa conversie unele litere s-au deformat, iar unele semne de punctuație au dispărut. Îmi pare rău. Așa se întâmplă probabil cu textele prea lungi.
Blog de vineri 
Vad cam putine comentarii pe sub romanul tau si mi-am amintit un banc:
– Stii, am scris o carte…
– Nu te supara, dar oricum n-o citesc. Daca e scrisa rau, n-o citesc pentru ca nu-mi place literatura proasta, ir daca e scrisa bine, n-o citesc pentru ca sunt invidios…))
Imi pare c-ai patit si tu la fel, avand in vedere ca ai mult admiratori … dar care vad nu se prea înghesuie cu comentarii taman cand nu ti-ar strica o sustinere si o apreciere.
ApreciazăApreciază
Tanya, lumea e la lucru:) E vineri dimineata (si 37 de pagini);)
Eu am destula rabdare sa astept feedback-uri 🙂 Fie indata, fie peste luni si ani. Am experienta. Receptionez pana azi ecouri de la texte scrise acum 3 ani. Totul e firesc.
P.S. Multumesc pentru incurajare 😉
ApreciazăApreciază
daca zici tu ca e o incurajare, sa fie …numai ca eu nu-s mare specialist la ele, asa mi-ii firea, dar pe tine e imposibil sa nu te apreciez….
si daca totus asa mi-i firea sa tai in carne vie des, am sa-ti spun o parere care poate n-o sa-ti convina, dar ti-ar putea poate prinde bine:
data viitoare nu mai imita pe nimeni, tu ai un stil al tau aparte extraordinar, iar in acesta carte ti-ai pus singura niste restrictii, limite, ai incercat sa imiti … n-are sens…
Daca n-as fi stiut ca cartea asta ai scris-o tu, as fi spus ca e foarte buna, dar daca stiu ca esti tu autoarea, atunci dau nedumerita din umeri si-mi zic, de ce femeia asta cu forme extraodinare si-a pus un tol in cap si a iesit din casa? … i-i frica sa n-o arate cu degetul vreo Rita si s-ai spuna ca s-a facut fudula de cand sta la Brussels? ))
ApreciazăApreciază
Sorry. Greseala de interpretare:) Era deci o critica subtila (si constat abia acum, recitand comentariul tau, hmm, pe alocuri, chiar meschina).
M-ar interesa totusi o critica directa, argumentata, obiectiva.
Unde ai simtit restrictii, limite? In care parte a textului? Ce anume ti se pare ca imit: stilul, limbajul, ideea romanului, personajele? Ai mai intalnit aceleasi elemente undeva? Mor de curiozitate sa aflu raspunsurile 🙂 (dar, te rog, argumentat)
Ai putea sa dezvolti ideea? Ce inseamna femeie cu forme extraordinare? cine sa ma arate cu degetul?
Nu vreau sa ghicesc niste aluzii. Daca vii cu critica, nu te ascunde te rog dupa niste cuvinte pe care trebuie sa le ghicesc (risc iar sa le interpretez pozitiv si sa te nedumeresc). Pentru ca, doresc si eu, ca tine, sa-mi prinda bine la ceva parerea ta.
ApreciazăApreciază
multam de aceasta istorioara faina si moldoveneasca.
de fapt si universala.
m-a captivat, de o luna incoace asteptam vinerea ca sa citesc inca o parte”din comoara” la cafea.mentiune speciala pentru limbajul,graiul reprodus cu atat de multa autenticitate si umor.
ai talent si verva,femeie si mai esti si norocoasa.Dumnezeu sa-ti dea sanatate si sarbatori fericite matale si familiei tale!:)
ApreciazăApreciază
Multumesc, Luludica 🙂 Sa ai parte si tu de sarbatori fericite alaturi de cei dragi!
ApreciazăApreciază
ei… pe facebook ai comentarii mai multe, totusi 😉
ApreciazăApreciază
Adevarat, acolo suntem mai vorbareti 😉 Probabil ca e mai comod 🙂
ApreciazăApreciază
Captivant… 😉 dar nu pot citi mai departe de pagina 6, pagina 7 lipseste…. 😦
ApreciazăApreciază
Acum apare…. deci lectura continua 😀
ApreciazăApreciază
Lectura placuta in continuare! 🙂
ApreciazăApreciază
in sfarsit finalul si comoara. desi asteptam cu nerabdare si chiar tb sa recunosc ca aveam un nerv micut ca e peste o vinere 🙂 dar acum imi pare rau ca s-a sfarsit. sincer. eu mai vreau. si astept cartea de dragoste, de viata de ce vrei tu dar sa fie cu descrieri fenominale, cu dialog comic cu toate ingredientele 🙂
mi-a placut „pacient scapat de la ocolina”. or, dialogul cu parintele poloboc :)))) stii, la inceput cd ai scris un post despre carte, spuneai ca atunci cd scriai radeai sau fredonai sub nas cate o melodie ca sa simti textul etc etc…ehhh…acum m-am prins si eu sa rad in hohote, si sa fredonez rita cu baris de ce vrei sa te mariti …ba si parca te vedeam cum sapai si cantai 🙂 atat de bine ai descris, bravo! la sfarsit am si plans cun pic (sunt o emotiva nebuna :)) la dialogul cu sotul, tu sub pamant..el la mii de km…si care comoara este mai scumpa….ahhh….fe-no-mi-nal…asteptam urmatoarea carte..si felicitari. craciun fericit tie si familiei tale!
ApreciazăApreciază
Si eu ma simt trista in fata sfarsitului. Aseara a inceput sa ma doara capul 🙂 Realizez ca am petrecut momente frumoase scriind-o. Acum toata energia a plecat 🙂 Iar eu am ramas parca la poarta, singurica 🙂
Sper macar sa bucure cat mai multi cititori.
Multumesc; Wero 🙂 Craciun fericit si tie, alaturi de toti cei care-ti sunt scumpi si de care ti-e dor 🙂
ApreciazăApreciază
Sincere felicitari pentru roman!!!! Mie mi-a placut mult… imi pare a fi aproape de stilul lui Druta, Besleaga… Criticii literari ti-ar spune ca personajul Vasilica e leit Trofimas 🙂 Trebuie sa-l mai citesc inca o data tot, ca pe parcurs aveam niste intrebari pentru autor 😀
Aaaa, intrebare la care sigur te-ai asteptat 🙂 Cat e real si cat fictiune?
Mai revin pe parcurs cu comentarii si intrebari… Mi-ai inseninat ziua de vineri 😉
ApreciazăApreciază
Multumesc, Cristi 🙂
1. Vasilica probabil ca seamana leit cu Trofimas. E vorba de aceeasi varsta. Mie mi-e draga si apropiata aceasta varsta, in deosebi, pentru ca am experienta de lucru cu copiii 🙂 Le cunosc reactiile si intrebarile (bun, cel putin cele de acum vreo 15 ani, care la sat poate ca inca nu s-au schimbat radical)
2. Real 70%, fictiune- restul si medalionul. Adica eu groapa nu mi-am sapat-o si…nu cunosc nimic din destinul strabunicii mele. Si asta a fost unul din punctele de plecare. Daca nu stiu, compun. Recunosc, nu am niciun document care ar atesta tragerea ei din vita de boieri.
3. Revino. Ma bucur 🙂
ApreciazăApreciază
Iaca mă bucur pentru Riţa…merita să vadă marele turn 🙂
Ce-mi place mie la citirea unei cărţi este că autorul transmite mesaje, iar fiecare cititor le înţelege aşa cum ştie el mai bine.
Din opera ta am rămas cu o idee fixă: niciodată să nu renunţi la vise oricât de ireale şi îndepărtate nu ar fi :-).
ApreciazăApreciază
Da, Rodica, e una din ideile pe care am dorit s-o simta cititorul 🙂 Si sa revina cat mai des la ea.
ApreciazăApreciază
Dragă Lilia Panteleimonovna, plecăciunile mele pentru cadoul oferit în această seară. Nu găsesc cuvinte să descriu ce plăcere enormă am primit citind sfarşitul acestui roman. Pentru mine a fost un adevărat deliciu, un cadou extrem de frumos de Crăciun. Nu am putut să mă rup de la această lectură, ai un stil extraordinar de colorat, viu, spumos de a descrie lucrurile şi evenimentele. Nu ştiu cîte din cele descrise sunt inventate şi cîte reale, dar e fascinant. Sunt de acord cu cele scrise de Cristi, eşti foarte aproape de Druţă, dar şi am simţi-o şi pe Rodica Ojog Braşoveanu. Da chestia cu înjurăturile chiar m-a intrigat. Am putea sa ne aşteptăm la cel puţin o postare pe această temă?
Felicitări din toată inima şi aştept cu maaare nerăbdare şi alte romane, povestioare, orice……
Sărbători fericite şi un an nou plin de evenimente şi surprize plăcute.
ApreciazăApreciază
Ne-am nascut in aceeasi zodie
Posibil ca exista influente 🙂 acestia fiind scriitorii mei preferati.
Vroiam s-o scriu detaliat, in loc de fâș, fâș, fâș in text 🙂 Chestia ca in realitate nu contine niciun cuvant licentios, dar intriga, si e, ma rog, ca toate injuriile un pic rautacioasa.
Iti multumesc mult, DD. Sa ai parte si tu de un an nou plin de realizari si voie buna!
Am sa mai scriu, desigur. Mi-am gasit leac contra migrenelor 🙂
ApreciazăApreciază
uhhh….am citit ,,,,azi nu ma prindea somnu de pe la 6 cind deobicei in timpul saptamiinii cu greu ma trezesc la 6.45 sa fac ceaiul,,,miam pus o piesa la intimplare in casti de pe desktop(E.Piaf-Sous le cief de Paris) a inceput melodios in ureche cind casa toata imi dormea,si-mi zic ,stai ca pierd timpul,pe la jumate de cintec,si o opresc sa stea in asteptare… ,da sa citesc in liniste cele 37 de pagini care vroiam sa le intind cu deliciu stiind c-as ultimele,ca ieri chiar nam reusit,,,,pina ma lasa casa si masa ,azi de la o simbata,,,,citind sfirsitul ,am tresarit,am pornit a doua jumatate a piesei in casti,si ma delectam ca in fata unei ecranizari misterioase cu final fericit ,si parca va vedeam in fata ochilor pe tine si Rita cum stati la taifas in fata turnuluii Eifel si rideti cu pofta in hohote….:D ….Iti multumesc ,,,,umorul tau folosit in carte e superb,,,,de aia si continui sa te citesc fidel,,,imi pica la tsanc textele tale,,,si chiar ma inspira deseori :)….sa fii sanatoasa ,sa mai scrii,te rog mult,,,,cu mult drag si recunostintsa ca te-am descoperit si cunoscut !!!
ApreciazăApreciază
Am sa mai scriu, Ghiocelu 🙂 Ma bucur ca te-ai delectat 🙂
ApreciazăApreciază
Hehehe, acum parcurs-am cu meticulozitate cele de tine-nșirate. Mi-o plăcut tare. Aia cu dimineața trecută/târzie e bestială (Au răgușit cucoșii la fereastra mea.) 😆 Și multe altele din text. Mulțumesc Socriță pentru lecturică!
ApreciazăApreciază
Cu drag si ganduri bune 🙂 Insanatosire grabnica!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos Socriță, asemenea ție și familiei.
Noá, apăi mâine aflu de scap cu bine orió mă taie iară nenea chirurg, să sper să șie bine
ApreciazăApreciază
sper să şie ghine 🙂
ApreciazăApreciază
Foarte frumos sfarsit la fel ca si povestirea ta. Mi-a placut ca nu stiam ce urmeaza, nici sfarsitul nu-l puteam intui. Totul parea atat de firesc si aproape amintirilor din copilarie din sat de la bunei.
Totusi imi lipseste la final informatia despre Doru, a devenit cel mai „ravnit” burlac din sat sau nu 😀 ? E casatorit, logodit?
Poate ar fi o idee pentru partea a nr 2 ? 😉
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Fruhling 🙂 Despre Doru m-am temut să mai adaug ceva ca să nu-i stric aura de burlac şi om împăcat cu soarta. Să zicem că i-am transmis prin Riţa, o icoană cu Sf. Isidor, o crenguţă de mastic (ca semn de amintire despre discuţia noastră) şi o scrisoare cu îndemnul discret să-şi împlinească visul: adică să călătorească.
P.S. Poate fi şi o idee la care încă nu m-am gândit 🙂
ApreciazăApreciază
„Să zicem că i-am transmis prin Riţa, o icoană cu Sf. Isidor, o crenguţă de mastic (ca semn de amintire despre discuţia noastră) şi o scrisoare cu îndemnul discret să-şi împlinească visul: adică să călătorească.” asa imi place 😀
ApreciazăApreciază
foarte captivant! mi-a placut mult! rau ca s-a terminat, eu mai vreau ))
ApreciazăApreciază
Merci, Diana. Scriu… dar altceva 🙂
ApreciazăApreciază
Ma intreb citi chilometri de carti tre sa citesti ca sa-ti reuseasca sa scrii ?
Magnific romanul,mi-a placut mult mult mult.Mai VREAAAAAAAAAAAAAU!!!! 🙂
SARBATORI FERCITTE!!!!!!!
ApreciazăApreciază
CELINELU, nu cred ca e nevoie de kilometri de carti 🙂 poate mai degraba un pic de antrenament la scris. N-am in familie nici poeti, nici scriitori (ca i-as intreba), asa ca totusi cred ca e vorba de antrenament si pasiune + sa ai pentru cine scrie 🙂
Multumesc si SARBATORI FERICITE SI TIE !!!! 🙂
ApreciazăApreciază
In sfirsit am reusit si eu sa citesc cele 37 de pagini (ocupata cu noul odoras de 2 lunisoare), cit de tare mi-a placut, mai astept cu nerabdare, deja visez cum peste vreo citiva ani vom gasi cartile tale in librarii, sa mai scrii neaparat!!! Sarbatori Fericite si numai bine in Anul Nou!
ApreciazăApreciază
Viorica, felicitari cu ocazia nasterii odorasului. Sa-ti creasca sanatos 🙂
Merci 🙂 Eu cred ca fiecare carte are destinul sau 🙂 Poate o sa ajunga vreodata in librarii, dar poate ca nu. Cel putin eu n-am de gand sa-l fortez. Treaba mea e sa scriu mai departe 🙂 Si am s-o fac atat cat am pentru cine scrie.
Multumesc mult ! Iti doresc un Craciun fericit si un An Nou plin de impliniri ! 🙂
ApreciazăApreciază
daca as fi tiparit-o cred ca as fi umplut-o de insemnari, atatea perle la gramada 🙂
Tare usor se citeste. Felicitari!!! Si la mai mult 🙂
ApreciazăApreciază
Merci, Nata 😉
ApreciazăApreciază
Cum n-am avut timp sa citesc sfarsitul romanului in vinerea in care a aparut, si plus ca eu am nevoie de o stare anume ca sa citesc :D, azi am citit..si-am ramas profund impresionata..de tot! Lilia, imi place cum scrii 🙂 . Alte cuvinte nu gasesc sa-mi exprim satisfactia. Pur si simplu imi place si nu gasesc explicatii de ce, imi place si citesc..si-o sa mai citesc.Sper sa mai scrii. Multumesc si sarbatori frumoase in continuare.
ApreciazăApreciază
Ma bucur, o.m. si iti doresc si tie sarbatori frumoase! 🙂
ApreciazăApreciază
l’am descoperit azi..l’am citit dintr’o suflare.m’am regasit si eu in aceleasi locuri sfinte ale copilariei mele si’mi amintesc ca obisnuiam zile intregi sa privesc poze vechi ce tainuiau atita mister din trecut.
romanul asta e bucata cea de piine dupa care tinjea atit de mult sufletul meu. parca inca mai astept inca continuarea…o alta istorie frumoasa si trista poate despre razboi, un tinar pierdut in mrejele lui si Sofia …
iti multumesc…
ApreciazăApreciază
Ma bucur mult ca ti-a placut 🙂 Poate voi mai scrie, cine stie ce pofte or sa ma mai bantuie 🙂
ApreciazăApreciază
..e 00:32 eu am terminat romanul „comoara verisoarelor” … Pot sa spun ca ma atins chiar ma pătruns .. am plâns. .. Eu când pt 1 data in 8 ani m-am întors in MD .. M am urcat in pod.. Si apoi pe beci si me-am luat intr-un pumn putina tarina si am dus-o la nas ..mirosul ei adusu-mea aminte de copilărie .. Cum as putea sa-mi procur cartea.. O vreau printre cărțile mele…
ApreciazăApreciază
Espoir, ma bucur ca ti-a placut si te-a atins continutul cartii 🙂
Din pacate, nu poti avea cartea tiparita, pentru ca nu a fost editata. Nu stiu daca o sa fie vreodata 🙂
ApreciazăApreciază
Te-am recitit incaodata…chiar daca prin vinele tale nu curge le sang bleu.. Tu est déjà de la noblesse… me-ar place sa am romanul tau .. :)… Imi place cum scrii..imi provoaca emoții textele tale… (Chiar esti moldoveanca?) …
ApreciazăApreciază
ahaha, moldoveanca de 40 de carate :)))
ApreciazăApreciază
Haha .. ;))
ApreciazăApreciază
Soacra ti-am zis sa te faci critic , las-o balta scrie ca scrii bine , chiar la pagina 29 ma gindeam ia nebuna ii fata asta si pe pagina 30 fix in fix ai scris exact la ce ma gindeam . Ai talentul de a „desena” in cuvinte lucru rar in ziua de azi …
ApreciazăApreciază
Multumesc, Cristian 🙂 eu incepusem sa uit ca am scris cartulia asta, iaca tu mi-ai amintit. Ar trebui s-o recitesc si sa vad cum gandeam acum cativa ani, poate chiar s-o redactez si s-o corectez.
ApreciazăApreciază
Nu ştiu ce-i un feedback bun pentru autor, însă textele D-voastră au făcut dintr-un necititor un cititor.
P.S. V-am descoperit întîmplător într-o zi de joi, cînd am scris in google „bloggeri din moldova” – eram curios să aflu această parte a spaţiului virtual moldovenesc. Şi prin lista de bloggeri, am dat de D-voastră. Ce să vă spun… şetesc deja a 28-a pagină.
ApreciazăApreciază
Ma bucur, Victor 🙂 Sper ca e o lectura placuta.
ApreciazăApreciază