Când o gătesc pe fata mea de baie îmi vine să plâng. E plină toată de vânătăi și hansaplast. Vânătăi din plăcere, pentru că fata mea merge la … școala de circ. Nu, stați, că nu merge, ci aleargă în fiecare dimineața cu limba pe umăr. Seara se supără că o luăm prea devreme. Dacă ar fi de capul ei, ar rămâne să doarmă acolo.
Nu știu de unde vine apetitul pentru risc și chapiteau, dar încă o săptămână mai am ca să mă rog la toți zeii și dumnezeii s-o văd teafără acasă în fiecare seară.
Azi am fost la școala de circ ca să vedem cu soțul cam cu ce se ocupă în fiecare zi floarea noastră cu vânătăi. O dată pe săptămână copii prezintă performanțele lor pe arena circului, în fața părinților. Părinții se umflă-n pene de mândrie și bat din palme până amețesc.
Detalii vizuale din ambianța de azi
Circ ambulant am văzut doar în filme. Aerul vechi al lemnului pictat m-a vrăjit dintotdeauna
Vedeți că am făcut o obsesie pentru florile astea 
Mi-am zis că nu pot să nu cumpăr niște floricele într-o vineri de 13, pentru o prezentare riscantă la circ 
Comentarii
Curajoasa fetita aveti! Sa va traiasca si sa va bucurati de ea! Bravo!!!
Multumesc, Iuliana. Pentru aventuri avem curaj cât vreți
Bravo fetita aveti!!
dupa cate ai povestit la aceasta tema pe blog, fata iti seamana in privinta atractiei catre risc si aventura 
Si sa nu uitam ca atunci cand eram noi de varsta ei la fel ne placea acrobatiile, riscul si aventura… doar ca nu aveam posibilitatea sa mergem la lectii de circ… in schimb ne cataram cat mai sus posibil in toti copacii, saream din pod cu umbrela, plonjam in Nistru cu ajutorul “kanatului”, etc., etc…
Da, incerc sa nu uit
tac si tremur, tremur si tac. Pentru ca inteleg ca exista o varsta pentru asa dracovenii. Daca ai scapat ocazia; nu mai revii. Nu mai depeni vremea inapoi. Ramai cu regretele 
Da, da, ia sa ne spui Socrita cate dracovenii facut-ai cand erai mica. Nu te mai teme atat, intra-n rezonanta cu fata cand asisti la spectacole ca cel prezentat aici.
Antrenorul o fost figura, mi-o observat ingrijorarea si m-o invitat pe saltea alaturi de copil (stia ca facusem judo). De atunci sporadic asa o data pa saptamana intru si eu pe saltea si ma trantesc, imi etalez spiritul martial 
dar mi-a trecut acea temere ca oare nu si-a rupe ceva copilul in el? Ei na, uite si acum ii spun copil desi e mai inalt ca mine, se barbiereste si are voce groasa.
Acum… nu pot sa ma umflu eu-n pene fiindca pe al doilea baiat l-am dat de la 7 ani la judo si aikido (face si acum la 18 ani). Desi am facut si eu multi ani judo, in primul an cand asistam la antrenamente si eu cam tremuram cand vedeam cum e dat de pamant.
Felicitari fatucai, nu te mai ingrijora! Lasa-i vointa se debordeze!
Merci, lasa ca imi trece si mie cu timpul. Sper. Asa e intotdeauna cu primul copil
presupun.
Primul ciclism o facut. O si cazut strasnic in vreo 2 randuri capatauindu-se cu maini rupte
frumos! nu auzisem de mult de asa ceva…poate, de fapt, niciodata! oricum felicitari si multa pofta de munca!
Nici eu nu am stiu de existenta scolii. Slava tatalui (lui fic-mea) si internetului. merci